Evoluția incidentelor legate de acumularea Paltinu
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat o sinteză a evenimentelor referitoare la acumularea Paltinu și la întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița, în contextul apariției unor informații eronate în spațiul public.
Verificări tehnice și probleme identificate
În urma unor manevre de verificare a echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița a informat, prin adresa din 17 iunie 2025, Administrația Națională „Apele Române” despre o obturație în amonte, generată de desprinderea batardoului submers de deasupra admisiei. O inspecție subacvatică efectuată pe 18 iunie a confirmat avaria sistemului de acționare și probleme la vană. Ambele goliri de fund erau nefuncționale, ceea ce a dus la convocarea de urgență a Comisiei pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor (UCC).
Decizii și recomandări ale Comisiei UCC
Comisia UCC a analizat incidentul în ședința din 24 iunie 2025 și, prin raportul-decisie din 2 iulie 2025, a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu pentru a asigura siguranța alimentării cu apă a populației. Consiliul Național pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) a avizat un program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, subliniind necesitatea monitorizării evoluțiilor hidro-meteorologice.
Monitorizarea și măsurile implementate
Între iulie și octombrie, barajul a fost exploatat conform procedurilor tehnice aprobate, iar nivelul apei a fost redus treptat, comportarea barajului fiind monitorizată lunar. S-a constatat o agravare a colmatării admisiei golirii de fund GF2, ceea ce a condus la necesitatea unei coborâri suplimentare a nivelului apei până la cota 603–604 mdMN pentru lucrările de remediere.
Informații despre riscurile de întrerupere a apei
În octombrie 2025, o inspecție subacvatică suplimentară a confirmat colmatarea zonei de admisie a golirii de fund GF2. CONSIB a decis formarea unei echipe complexe pentru evaluarea situației. Operatorul de apă, ESZ Prahova, a fost informat despre riscul întreruperii alimentării cu apă potabilă și despre necesitatea implementării unor măsuri de prevenție. Cu toate acestea, ESZ Prahova nu a implementat aceste măsuri.
Consecințele întreruperii alimentării cu apă
În lunile octombrie și noiembrie, instituțiile operative au asigurat Ministerul Mediului că reducerea nivelului apei nu va afecta alimentarea populației. Cu toate acestea, după coborârea nivelului apei și precipitațiile abundente, turbiditatea apei brute a depășit valorile admise pentru potabilizare, iar stația de tratare Voila nu a putut procesa apa. Întreruperea apei a fost cauzată de incapacitatea operatorului ESZ Prahova de a furniza apă tratată conform normelor sanitare.
Responsabilități și măsuri ulterioare
Ministerul Mediului a fost informat cu întârziere despre amploarea crizei, iar primarii localităților afectate au fost cei care au transmis situația reală. Atacurile politice care sugerează că Ministerul ar fi responsabil de oprirea apei sunt false, iar Ministerul nu administrează barajul Paltinu și nu decide sistarea apei. Ministra Mediului a dispus trimiterea Corpului de Control pentru verificarea responsabilităților și analiza deciziilor operative.
Reluarea alimentării cu apă
Alimentarea lacului de priză al stației de tratare Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s. Estimările arată că reluarea completă a furnizării apei potabile va necesita până la șase zile, în funcție de evoluția turbidității și de capacitatea operatorului de a restabili procesul de tratare.
Concluzie
Incidentul de la acumularea Paltinu evidențiază necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor de apă și a comunicării între instituțiile implicate pentru a preveni astfel de crize în viitor.
